vineri, 26 martie 2010

Idee privita.


Ideea-mi penetreaza gandul. Incerc din rasputeri sa inteleg natura umana. Zilnic ma intreb cum gandesc barbatii si apoi cum gandesc femeile. Totul e un mister. Pasa buna e ca acum nu mai gandesc despre masa de femei/barbati, ci, dupa cum ar fi logic, incerc sa interpretez fiecare om in parte. Caci fiecare ne nastem cu acest dar: de a fi diferiti. E adevarat ca unii fac anumite greseli. Si mai adevarat din pacate e ca altii ii copiaza. Astfel se creaza tendintza de a pune femeile/barbatii in aceeasi oala. Ideea e ca ei nu vor fi egali niciodata, si nimeni niciodata nu va putea spune : cunosc sexul opus. Nu exista asa ceva, decat : cunosc fiecare persoana in parte, prin felul de a fi, gandi, etc etc.
Incep sa ador viata. Traiesc din cautare. Caut un spatiu verde, il gasesc si admir, trec mai departe, dau de un cuplu indragostit, ma intristez...cateva secunde, caci imi trec in acel moment doar clipe dureroase, dar trece...apoi caut agitatzie. Vad lumea ingrozita. Fiecare are ceva de facut. Unul se grabeste spre lucru, altul spre scoala, altul la piatza. Pacat ca nimeni nu sta pur si simplu sa OBSERVE. Se invart 100000000000000000000000000000000000000000012345698212555 de lucruri in jurul nostru. Asta incluzand si gandurile, care stiti ca sunt nenumarate intr-o zi :D. Aleg cu privirea minunatziile Clujului. Si totusi acum sunt cu gandul la casa. Si nu, nu mi-e dor de familie. E urat sa spun asta, stiu, dar e purul adevar. E foarte adevarata vorba aceea: nu-ti dai seama ce ai langa tine, decat atunci cand ai pierdut acea persoana. Foarte adevarat. Si trist in acelasi timp. Nu stiu daca ati vazut filmul Perfume : the story of a murderer. Daca nu l-ati vazut va sugerez sa o faceti. E genial :D. La fel ca personajul principal din acel film, care are simtul olfactiv foarte dezvoltat, la fel ma simt si eu...dar nu doar cu simtul olfactiv dezvoltat, ci cu toate simturile. Parca gandesc in 5D :))...e mai mult decat emotzie...e simtz puternic si nemilos. Vad florile si pot spune ce gust au. Simt mirosul mancarii si iti spun cum arata, bineinteles totul imaginar. Nu stiu daca exista toate lucrurile pe care mintea mea le poate percepe in adancimea lor, dar daca nu exista, ar trebui inventate. Pacat ca nu m-am nascut savant... .

marți, 2 martie 2010

mangaiere dureroasa ...


Simt frigul patrunzandu-mi prin pielea fina. Si-a facut o rana atat de urata si adanca, incat imi ajunge pana la inima.....da..... si o strapunge grav. Sunt fiorii mortzii, sunt fiori ai durerii provocate de suferintza unei pierderi.
Te-am pierdut acum 11 ani... tu fiintza cea mai importanta din viata mea. :( de atunci parca sunt blestemata :( de ce nu esti aici? sa-mi fii alaturi, sa ma sustii in tot ce fac? de ce nu esti sa imi spui ca fac bine si atunci cand gresesc . :|
Aceiasi fiori seci :|... de acum 11 ani si o saptamana :(.... ii resimt si-mi strapung creierul. Te iubesc...INCA... :(