joi, 22 iulie 2010

harababura...


Ei bine...viata e in continua schimbare. Si sa vrei sa traiesti in rutina de zi cu zi nu ai cum. Dar mai proasta e poanta cand traiesti intr-o lume, rasfatzata si plina de iubire...si ti se naruie totul in cateva zile. Fantastic! Si nu e vorba de probleme...vorba vine...de ce sa ne gandim la problemele pe care nu le avem.
Lasand trecutul la o parte, prezentul se coloreaza, modifica si ia forma trecutului. Fara sa vrei. Doar...o face.
4 saptamani pline. 4 saptamani iesite din comun, dovada clara a tinutului fantastic, a raiului, a tot ce e mai bun. Si totul, totul se naruie...de ce? Pentru simpla dragoste de casa.
Nu mai stiu sa scriu. Prea multele ganduri imi dau tarcoale aiurea. Prea multe... Trebuie doar sa scap de ele. Sa le enervez ca sa le pot pocni.
Iti ajunge sa privesti doi ochi ca sa inceapa lacrimile sa curga siroaie. Aud o voce care-mi spune numai de bine. Dar cum pot crede asa ceva? Viata e mai complicata decat credeam. Mult mai complicata. Nu poti merge sa spargi o banca si sa nu mai ai treaba toata viata. Nu te poti duce nicaieri, sa-ti petreci ultimul calm, ultima picatura de om normal. Depresia joaca feste lumii intregi.
Totul se trage de la lipsa banilor. Banii...hmm o bucata mare, urat colorata, poate distruge in masa. Nu credeam asta.
6 sau 7 oameni din Romania se sinucid zilnic. Nu, nu are legatura cu idul meu. Dar vestea m-a socat. Cateva cuvinte vreau sa-i adresez si fetei cu parul de foc.
Eram micuta, visatoare, doream sa devin cantareata. O aveam ca idol. Pur si simplu semanam. Semnul de langa buza, numele (desi m-a socat sa aflu ca nu o chema asa ...si mum imi pusese numele dupa al ei :)) ), ochii calzi, increderea, dragostea de oameni, aprecierea oamenilor.
Pe zi ce trece nervii se lasa tot mai greu controlati. Esti distras si nu realizezi. Dar o ura interioara se naste cu tine...inca de cand ai deschis ochisorii primului rasarit de soare galben. Mananc un mar. Nu mai am chef sa scriu. ... .

Un comentariu: